Atenționare fitosanitară: Ploșnițele cerealelor sunt prezente în culturile de grâu

ATENȚIONARE!

PLOȘNIȚELE CEREALELOR (EURYGASTER SPP., AELIA SPP.) au ajuns în culturile de grâu.

STIMAȚI FERMIERI!

Compania Bayer în parteneriat cu USV ”Regele Mihai I” din Timișoara aduce în atenția dumneavoastră informații despre ploșnițele cerealelor, care au migrat de la locurile de iernare (păduri de stejar în general) în lanurile de grâu. Primii adulți au fost observați la data de 25 aprilie 2026 în culturi de grâu din județele Olt, Teleorman, Timiș, Alba etc. În această perioadă putem vedea în culturile de grâu daunele produse de adulții hibernanți la frunze (nesemnificative). În culturile verificate am găsit și primele ponte de ploșniță, ceea ce înseamnă că, primii indivizi au fost prezenți în culturi cu aproximativ 20 de zile în urmă (5 aprilie 2024). Această perioadă este necesară pentru hrănirea adulților hibernanți, împerecherea și depunerea pontelor. Pentru a putea combate eficient acest dăunător important al cerealelor, vă punem la dispoziție date despre biologia, daunele produse și managementul integrat.

Importanța economică

Ploșnițele cerealelor (Eurygaster integriceps, Eurygaster maura, Eurygaster austriaca, Aelia acuminata, Aelia rostrata) sunt nelipsite din culturile de cereale păioase din România, unde apar an de an cu densități diferite, funcție de condițiile climatice. Ploșnițele sunt recunoscute ca dăunători importanți ai culturilor de cereale, deoarece prin modul de hrănire produc daune severe care duc la reducerea producțiilor cât și a calității acestora (degradează glutenul). În situația în care, procentul de boabe de grâu atacate de ploșnite este cuprins între 2 - 3%, făina rezultată va avea calitatea mai scăzută. Cu cât procentul crește, cu atât făina nu va putea fi utilizată în panificație. În consecință, pierderile pot fi foarte mari (50 - 90% la grâu) dacă ploșnițele nu sunt combătute la momentul optim [Simsek, 1998]. Critchley (1998) arată că, de regulă, populații masive se înregistrează la 5 - 8 ani de zile.

Când temperatura medie a aerului este de 12 ⁰C, adulții migrează în culturile de cereale. La modul general, funcție de zonă și condiții climatice, adulții părăsesc locurile de iernat când temperaturile sunt cuprinse între 10 - 14 ⁰C, ajung în culturile de grâu unde încep să se hrănească și să se împerecheze [Davari & Parker 2018].

Migrarea masivă are loc când temperaturile medii zilnice sunt de 12 °C iar temperaturile maxime sunt cuprinse între 18 - 20⁰C [Gözüaçik et al., 2016; Roșca et al., 2011]. Funcție de condițiile climatice, perioada de migrare către culturi poate fi mai lungă sau mai scurtă.

Adulții noi se vor retrage către locurile de iernare (păduri în general) începând cu luna august când intră în diapauza estivală până în luna octombrie. Din octombrie până în luna mai intră în perioada de hibernare [Roșca et al., 2011; Paulian & Popov, 1980].

Precipitațiile abundente, vremea umedă și răcoroasă, vânturile puternice stânjenesc activitatea ploșnițelor [Critchley, 1998].

Managementul integrat al ploșnițelor cerealelor

Combaterea se face pe baza biologiei dăunătorului și a condițiilor climatice. În acest sens, ploșnițele trebuie monitorizate la locurile de iernat (păduri de stejar) prin efectuarea sondajelor pentru stabilirea rezervei biologice la intrarea în iarnă cât și la ieșire. În cazul acestui dăunător, nu pot fi utilizate metode de prevenire ci doar modele de predicție și monitorizare. În timpul recoltatului, o parte din noii adulți pot fi omorâți.

Pragurile economice sunt stabilite, se cunosc și sunt diferite funcție de densitatea culturii și mai ales destinația producției:

• PED-ul pentru adulții hibernanți este de 7 adulți/m² în culturile cu densitate optimă, fertilizate corect.
• Pentru culturile cu densități necorespunzătoare și nefertilizate, PED-ul este de 5 adulți/m².
• În cazul larvelor noii generații, contează densitatea larvelor de vârsta I și II.
• PED-ul la culturile destinate consumului este de 5 larve/m² și 3 adulți/m².
• Pentru loturile seminciere, PED-ul nu trebuie să depășească 1 larvă/m² [Roșca et al., 2011].

În România, in portofoliul Bayer, sunt omologate pentru combaterea ploșnițelor următoarele substanțe:

• Decis Expert 100 EC (Deltametrin 100 g/L)
• Sivanto Energy 85 EC (Deltametrin 10 g/L + flupiradifuron 75 g/L).

Bibliografie

1. Critchley, B. R., 1998. Literature review of sunn pest Eurygaster integriceps Put. (Hemiptera, Scutelleidae). Crop Protection, 17, 271 - 287.
2. Davari, A., and B. L. Parker. 2018. A review of research on Sunn Pest {Eurygaster integriceps Puton (Hemiptera: Scutelleridae) management published 2004 – 2016. Journal of Asia - Pacific Entomology 21:352 – 360.
3. Gözüaçik, C., A. Yiğit, and Z. Şimşek. 2016. Predicting the development of critical biological stages of Sunn Pest, Eurygaster integriceps put. (Hemiptera: Scutelleridae), by using sum of degree-days for timing its chemical control in wheat. Turkish Journal of Agriculture and Forestry 40:577 – 582.
4. Ionescu C., Mustatea D., 1973. Contributions to the knowledge of some aspects of the biology and ecology of cereal bugs for forecasting the optimum control period in Romania. Analele Institutului de Cercetari pentru Protectia Plantelor 11: 119 - 131.
5. Kutuk, H., Canhilal, R., Islamoglu, M., Kanat, A. D., Bouhssini, M., 2010. Predicting the number of nymphal instars plus new generation adults of the Sunn Pest from overwintered adult densities and parasitism rates. J. Pest. Sci. 83, 21 – 25.
6. Kouvelis, V. N., Ghikas1, D.V., Edgington, S., Typas, M. A., Moore, D., 2008. Molecular characterization of isolates of Beauveria bassiana obtained from overwintering and summer populations of Sunn Pest (Eurygaster integriceps). Lett. Appl. Microbiol. 46, 414 – 420.
7. Kocak E., N. Babaroglu, 2006. Evaluating Insecticides for the Control of Overwintered Adults of Eurygaster integriceps under Field Conditions in Turkey, Phytoparasitica 34 (5):510 - 515.
8. Paulian F., Popov C., 1980. Sunn pest or cereal bug. In: Hafliger E., editor. Wheat Technical Monograph. Basel, Switzerland: Ciba - Geigy Ltd., pp. 69 - 74.
9. Rajabi G. H., 2000. Ecology of cereal’s Sunn pests in Iran. Tehran, Iran: Agricultural Research, Education and Extension Organisation (in Persian).
10. Roşca I., Oltean I., Mitrea I., Tãlmaciu M., Petanec D. I., Bunescu H. Ş., Rada I., Tãlmaciu N., Stan C., Micu L. M., 2011.Tratat de Entomologie generală şi specială, Editura “Alpha MDN”, Buzău, p. 279 - 296.
11. Saber, M., Hejazi, M.J., Kamali, K., Moharramipour, S., 2005. Lethal and sublethal effects of fenitrothion and deltamethrin residues on the egg parasitoid Trissolcus grandis (Hymenoptera: Scelionidae). Econ. Entomol. 98 (1), 35–40.
12. Săvescu A., Rafailă C., 1978. Prognoza în protecția plantelor, Editura Ceres, București, 354 p.
13. Simsek, Z., 1998. Past and current status of sunn pest (Eurygaster spp.) control in Turkey. Integrated Sunn Pest Control, II. Workshop Report (eds. K. Melan & C. Lomer), pp. 49 - 60. Ankara Plant Protection Central Research Institute, Ankara, Turkey.
14. Trissi, A. N., El Bouhssini, M., Al-Salti, M. N., Abdulhai, M., Skinner, M., 2012. Virulence of Beauveria bassiana against Sunn Pest, Eurygaster integriceps Puton (Hemiptera: Scutelleridae) at different time periods of application. J. Entomol. Nematol. 4 (5), 49 – 53.

Șef lucrări Dr. Ing. Cotuna Otilia

FACULTATEA DE AGRICULTURĂ - USV ”Regele Mihai I” din Timișoara

Departamentul de Biologie și Protecția Plantelor

Notă: Acest material nu poate fi utilizat de către nimeni fără acordul părților implicate în proiect. Fotografiile sunt originale și nu pot fi folosite în lucrări științifice, articole sau cărți, etc.. fără acceptul autorului. Materialul poate fi studiat și distribuit de către cei direct interesați (fermieri, studenți etc).