Sunn_Pest_Article_Header.jpg

Ploșnițele cerealelor (Eurygaster integriceps, E. maura, E. austriaca) sunt prezente în culturile de grâu din zona de vest a României

STIMAȚI FERMIERI!


Compania Bayer în parteneriat cu USV ”Regele Mihai I” din Timișoara aduce în atenția dumneavoastră informații despre ploșnițele cerealelor din genul Eurygaster, care au migrat de la locurile de iernare (păduri de stejar în general) în lanurile de grâu. Primii adulți au fost observați la data de 23 aprilie 2024. În cultura verificată am găsit și primele ponte de ploșniță, ceea ce înseamnă că, primii indivizi au fost prezenți în culturi cu aproximativ 20 de zile în urmă (3 aprilie 2024). Această perioadă este necesară pentru hrănirea adulților hibernanți, împerecherea și depunerea pontelor. Pentru a putea combate eficient acest dăunător important al cerealelor, vă punem la dispoziție date despre biologia, daunele produse și managementul integrat.



Importanța economică


Ploșnițele cerealelor (E. integriceps, E. maura, E. austriaca) sunt nelipsite din culturile de cereale păioase din Banat, unde apar an de an cu densități diferite, funcție de condițiile climatice. Ploșnițele sunt recunoscute ca dăunători importanți ai culturilor de cereale, deoarece prin modul de hrănire produc daune severe care duc la reducerea producțiilor cât și a calității acestora (degradează glutenul). În situația în care, procentul de boabe de grâu atacate de ploșnite este cuprins între 2 - 3%, făina rezultată va avea calitatea mai scăzută. Cu cât procentul crește, cu atât făina nu va putea fi utilizată în panificație. În consecință, pierderile pot fi foarte mari (50 - 90% la grâu) dacă ploșnițele nu sunt combătute la momentul optim [Simsek, 1998]. Critchley (1998) arată că, de regulă, populații masive se înregistrează la 5 - 8 ani de zile.


Biologia dăunătorului


Ploșnițele din genul Eurygaster iernează în stadiul de adult în pădurile de foioase (sub frunziș) și sunt univoltine (au o singură generație pe an). Ele sunt active în timpul primăverii și începutul verii. De la locul de migrare ajung în câmpurile de cereale cu ajutorul vântului, putând parcurge aproximativ 10 - 20 km și chiar mai mult [Critchley, 1998; Roșca et al., 2011]. Populațiile dăunătorului pot fi urmărite destul de ușor, mai ales dacă se execută sondaje toamna în pădurile de foioase, rezerva biologică a dăunătorului putând fi astfel cunoscută la locul de iernare. Primăvara, sondajele se reiau pentru a calcula mortalitatea peste anotimpul de iarnă. Pragul biologic al ploșnițelor este de 12 0C [Săvescu & Rafailă, 1978]. Când temperatura medie a aerului este de 12 0C, adulții migrează în culturile de cereale. La modul general, funcție de zonă și condiții climatice, adulții părăsesc locurile de iernat când temperaturile sunt cuprinse între 10 - 14 0C, ajung în culturile de grâu unde încep să se hrănească și să se împerecheze [Davari & Parker 2018].


Migrarea masivă are loc când temperaturile medii zilnice sunt de 12 °C iar temperaturile maxime sunt cuprinse între 18 - 200C [Gözüaçik et al., 2016; Roșca et al., 2011]. Funcție de condițiile climatice, perioada de migrare către culturi poate fi mai lungă sau mai scurtă.


Ploșnițele încep să depună ponta după aproximativ 20 de zile de la începutul migrării, însă maximul de depunere se înregistrează la sfârșitul lunii mai [Roșca et al., 2011]. Cercetările realizate în anul 1973 de către Ionescu & Mustățea arată că, primele ouă au fost depuse la 25 de zile după migrare (începutul lunii mai la acea vreme). Culoarea ouălor este verde deschis la început, iar mai târziu, când se apropie momentul eclozării, în partea superioară apare un inel roșcat. Ouăle sunt așezate în șiruri paralele pe frunze. Durata incubației se poate întinde pe o perioadă de 7 - 25 de zile, funcție de condițiile climatice. Larvele eclozate trec în mod obligatoriu prin cinci vârste (cinci stadii nimfale) până ajung la maturitate, perioadă ce poate dura între 36 și 49 de zile [Roșca et al., 2011; Davari & Parker, 2018]. După Critchley (1998), perioada de la ou la adult poate dura minim 35 - 37 de zile și maxim 50 - 60 zile (funcție de condițiile zonei). Adulții noi se vor retrage către locurile de iernare (păduri în general) începând cu luna august când intră în diapauza estivală până în luna octombrie. Din octombrie până în luna mai intră în perioada de hibernare [Roșca et al., 2011; Paulian & Popov, 1980].


Precipitațiile abundente, vremea umedă și răcoroasă, vânturile puternice stânjenesc activitatea ploșnițelor [Critchley, 1998].


Recunoașterea daunelor


Ploșnițele încep să se hrănească de la sfârșitul lunii aprilie și până la recoltare. În zonele mai calde, adulții hibernanți pot fi observați în culturile de grâu la începutul lunii aprilie iar primele ponte pot fi înregistrate la mijlocul lunii aprilie (cum s-a întâmplat în acest an în Câmpia Banatului). Organele atacate sunt: tulpina, frunzele, spicul și cariopsele. Adulții hibernanți se hrănesc pe organele vegetative. La locul înțepăturii, apare o mică umflătură (con salivar) înconjurată de o zonă decolorată, gălbuie. Frunzele atacate, se îngălbenesc, se răsucesc și se usucă de la locul unde ploșnița a înțepat, atârnând ca un fir de ață mai gros. Din cauza atacului, uneori spicele rămân în burduf. Dacă ies din burduf, pot avea aristele ondulate (la soiurile aristate) sau poate apărea fenomen de sterilitate parțială sau totală și chiar albirea vârfului în situațiile grave. Atacul produs de adulții hibernanți produce de regulă pierderi cantitative, nesemnificative. Periculos este atacul larvelor la spic care duce la pierderi calitative foarte periculoase, cum ar fi degradarea glutenului sub acțiunea enzimelor secretate de ploșnițe [Rajabi, 2000]. Pierderea elasticității glutenului duce la deprecierea calităților de panificație. Cariopsele atacate se recunosc ușor datorită înțepăturilor cu aspect de punct negricios înconjurat de o zonă de decolorare. Uneori punctul negricios nu este evident. Alteori, cariopsele atacate sunt zbârcite. Este bine ca procentul de boabe înțepate să nu treacă de 2%. Dacă trece de acest procent, calitatea pentru panificație a grâului începe să scadă [Rajabi, 2000]. După Roșca et al. (2011), la 15 - 20% boabe atacate, grâul nu mai poate merge către panificație.


Managementul integrat al ploșnițelor cerealelor


Combaterea se face pe baza biologiei dăunătorului și a condițiilor climatice. În acest sens, ploșnițele trebuie monitorizate la locurile de iernat (păduri de stejar) prin efectuarea sondajelor pentru stabilirea rezervei biologice la intrarea în iarnă cât și la ieșire. În cazul acestui dăunător, nu pot fi utilizate metode de prevenire ci doar modele de predicție și monitorizare. În timpul recoltatului, o parte din noii adulți pot fi omorâți.


Metode chimice


În cazul ploșnițelor, criteriile importante în stabilirea momentului optim sunt cele biologice și ecologice [Herms, 2004]. Acestea pot fi diferite de la o zonă la alta.


Tratamentele împotriva generației hibernante dar și pentru noua generație trebuie să se facă doar în urma controlului fitosanitar în culturi. Rolul controlului fitosanitar este de a stabili cât mai corect densitatea dăunătorului. Este bine ca tratamentele să se facă la avertizare și doar în culturile unde s-a depășit pragul economic de dăunare (PED).


Pragurile economice sunt stabilite, se cunosc și sunt diferite funcție de densitatea culturii și mai ales destinația producției:

  • PED-ul pentru adulții hibernanți este de 7 adulți/m2 în culturile cu densitate optimă, fertilizate corect.
  • Pentru culturile cu densități necorespunzătoare și nefertilizate, PED-ul este de 5 adulți/m2.
  • În cazul larvelor noii generații, contează densitatea larvelor de vârsta I și II.
  • PED-ul la culturile destinate consumului este de 5 larve/m2 și 3 adulți/m2.
  • Pentru loturile seminciere, PED-ul nu trebuie să depășească 1 larvă/m2 [Roșca et al., 2011].

Compania BAYER vă recomandă pentru combaterea plosnitelor insecticidul Decis Expert 100 EC pe bază de deltametrin.
Utilizați în siguranță produsele de protecție a plantelor. Citiți instrucțiunile de utilizare de pe etichetă înainte de utilizare.


Pentru o bună eficiență în combatere, tratamentele trebuie aplicate la momentul optim. Cele mai sensibile la tratamente sunt stadiile de ou și primele vârste larvare (nimfe) - Gozuacik et al., 2016. Adulții sunt mai rezistenți la unele insecticide (acetamiprid de exemplu) - Kocak și Babaroglu, 2006.


Aplicarea excesivă a insecticidelor ucide paraziții naturali ai ploșnițelor (ex. Trissolcus grandis). Se crede că, populațiile de ploșnițe au crescut și din cauza tratamentelor excesive care au omorât entomofauna utilă.


Metode biologice


Viespile din genul Trissolcus (paraziți de ouă) pot fi utilizate în controlul biologic al ploșnițelor - Kutuk et al., 2010.


Biopreparatele pe bază de fungi entomopatogeni pot înlocui tratamentele chimice dacă sunt aplicate la momentul optim. Fungii entomopatogeni utilizați în prezent sunt Beauveria bassiana și Metarhizium anisopliae [Trissi et al., 2012; Kouvelis et al., 2008]. Combaterea biologică nu este utilizată pe scară largă. Adesea, eficacitatea tratamentelor ”bio” este oscilantă, necesitând cunoștințe deosebite din partea celui care folosește agenții biologici pentru ca rezultatele să fie cele scontate.


BIBLIOGRAFIE

Critchley, B. R., 1998. Literature review of sunn pest Eurygaster integriceps Put. (Hemiptera, Scutelleidae). Crop Protection, 17, 271 - 287.


Davari, A., and B. L. Parker. 2018. A review of research on Sunn Pest {Eurygaster integriceps Puton (Hemiptera: Scutelleridae) management published 2004 – 2016. Journal of Asia - Pacific Entomology 21:352 – 360.


Gözüaçik, C., A. Yiğit, and Z. Şimşek. 2016. Predicting the development of critical biological stages of Sunn Pest, Eurygaster integriceps put. (Hemiptera: Scutelleridae), by using sum of degree-days for timing its chemical control in wheat. Turkish Journal of Agriculture and Forestry 40:577 – 582.


Ionescu C., Mustatea D., 1973. Contributions to the knowledge of some aspects of the biology and ecology of cereal bugs for forecasting the optimum control period in Romania. Analele Institutului de Cercetari pentru Protectia Plantelor 11: 119 - 131.


Kutuk, H., Canhilal, R., Islamoglu, M., Kanat, A. D., Bouhssini, M., 2010. Predicting the number of nymphal instars plus new generation adults of the Sunn Pest from overwintered adult densities and parasitism rates. J. Pest. Sci. 83, 21 – 25.


Kouvelis, V. N., Ghikas1, D.V., Edgington, S., Typas, M. A., Moore, D., 2008. Molecular characterization of isolates of Beauveria bassiana obtained from overwintering and summer populations of Sunn Pest (Eurygaster integriceps). Lett. Appl. Microbiol. 46, 414 – 420.


Kocak E., N. Babaroglu, 2006. Evaluating Insecticides for the Control of Overwintered Adults of Eurygaster integriceps under Field Conditions in Turkey, Phytoparasitica 34 (5):510 - 515.


Paulian F., Popov C., 1980. Sunn pest or cereal bug. In: Hafliger E., editor. Wheat Technical Monograph. Basel, Switzerland: Ciba - Geigy Ltd., pp. 69 - 74.


Rajabi G. H., 2000. Ecology of cereal’s Sunn pests in Iran. Tehran, Iran: Agricultural Research, Education and Extension Organisation (in Persian).


Roşca I., Oltean I., Mitrea I., Tãlmaciu M., Petanec D. I., Bunescu H. Ş., Rada I., Tãlmaciu N., Stan C., Micu L. M., 2011.Tratat de Entomologie generală şi specială, Editura “Alpha MDN”, Buzău, p. 279 - 296.


Saber, M., Hejazi, M.J., Kamali, K., Moharramipour, S., 2005. Lethal and sublethal effects of fenitrothion and deltamethrin residues on the egg parasitoid Trissolcus grandis (Hymenoptera: Scelionidae). Econ. Entomol. 98 (1), 35–40.


Săvescu A., Rafailă C., 1978. Prognoza în protecția plantelor, Editura Ceres, București, 354 p.


Simsek, Z., 1998. Past and current status of sunn pest (Eurygaster spp.) control in Turkey. Integrated Sunn Pest Control, II. Workshop Report (eds. K. Melan & C. Lomer), pp. 49 - 60. Ankara Plant Protection Central Research Institute, Ankara, Turkey.


Trissi, A. N., El Bouhssini, M., Al-Salti, M. N., Abdulhai, M., Skinner, M., 2012. Virulence of Beauveria bassiana against Sunn Pest, Eurygaster integriceps Puton (Hemiptera: Scutelleridae) at different time periods of application. J. Entomol. Nematol. 4 (5), 49 – 53.


Șef lucrări Dr. Ing. Cotuna Otilia
FACULTATEA DE AGRICULTURĂ - USV ”Regele Mihai I” din Timișoara
Departamentul de Biologie și Protecția Plantelor


Notă: Acest material nu poate fi utilizat de către nimeni fără acordul părților implicate în proiect. Fotografiile sunt originale și nu pot fi folosite în lucrări științifice, articole sau cărți, etc.. fără acceptul autorului. Materialul poate fi studiat și distribuit de către cei direct interesați (fermieri, studenți etc).