1. Ce soluții și tehnologii are Bayer în privința dăunătorului Nezara viridula (Ploșnița verde), un dăunător periculos, mai ales în cultura de piersic?
Apariția acestui nou dăunător este cunoscută și se află în atenția cercetătorilor Bayer. Din păcate, procesele de testare, omologare și lansare a unui nou produs nu sunt la fel de rapide ca cele de retragere sau interzicere. Dăunătorul este polifag și, deci, foarte greu de controlat, prin urmare în acest moment nu există produse omologate în Romania pentru a îl controla. La nivel internațional se testează capcanele cu feromoni și, de asemenea, se cunosc mai mulți inamici naturali (prădători, patogeni și paraziți):
Inamici naturali
|
Tipul
|
Amyotea malabarica |
Prădător |
Anastatus dasyni |
Parazit |
Anastatus japonicus |
Parazit |
Anthicus cervinus |
|
Bacillus thuringiensis kurstaki |
Patogen
|
Beauveria bassiana |
Patogen
|
Conocephalus fasciatus |
Prădător
|
Produsele cu eficacitate testate în acest moment sunt cele piretroide (cu o perioadă redusă de protecție a plantei), dar încă fără omologări pe acest dăunător.
2. În sudul țării avem probleme cu Păduchele din San Jose, în livezile de măr si păr. Cu ce putem trata?
Păduchele din San Jose este un dăunător dificil de controlat dacă nu se respectă un plan de tratamente strict. Cel mai eficient produs este Movento 100 SC, aplicat de 2 ori (la interval de 14 zile sau mai mult), însă schema tehnologică de aplicare se va începe, acum, cu uleiul de iarnă + insecticide piretroide. Ulterior, la pornirea în vegetație (faza de urechiușă de șoarece), ulei + insecticid sistemic. Se va continua cu Movento 100 SC în faza de sfârșit de înflorit, urmat de Decis 25 WG la 7 zile și, după alte 7 zile, încă un tratament cu Movento 100 SC.
3. Avem mari probleme cu Bășicarea frunzelor la pomii din vestul țării. Ce recomandați?
În această perioadă se recomandă tratamentul cu produse cuprice (formulare solidă), urmat de un alt tratament (7-10 zile) cu produse ce au la bază substanța activă dodine (2 L/ha). În vegetație, la formarea frunzelor, se aplică un produs pe bază de captan (2 Kg/ha).
4. Lăstarul generat din bursa de rod, din anul anterior, se poate tăia? Care sunt consecințele?
Lăstarul format pe bursă devine ramură după căderea frunzelor. Dacă el devine smicea, se elimină de la bază, păstrând bursa. Dacă se transformă în țepușă, nuielușă sau mlădiță, se poate păstra pentru fructificare.
Bursa păstrată după tăierea ramurii neflorifere (smicelei) va putea forma, din mugurii dorminzi, creșteri noi, care, de regulă, sunt ramuri de rod propriu-zise.