Denumire stiintifica: Phyllotreta spp.
Denumire populara: Puricii cruciferelor
Raspandire
In toate regiunile, de la ses pana la munte.
Descriere
Adultul are corpul lung de 1,8-2,5 mm, slab convex dorsal, de culoare neagra, cu un slab luciu albastrui-verzui. Capul si pronotul prezinta o punctuatie fina si deasa. Antenele filiforme, formate din 11 articule, sunt de culoare neagra, cu exceptia articulelor 2 si 3 care sunt roscate. Elitrele sunt unicolore, cu punctuatia dispusa uniform. Picioarele posterioare sunt conformate pentru sarit, tibiile si tarsele, de culoare neagra, prezinta o punctuatie fina si deasa.
Larva oligopoda, de 2-2,3 mm lungime, are culoarea alb-murdar.
Biologie
Are o generatie pe an. Ierneaza ca insecte adulte sub resturile de plante ramase dupa recoltare, sub frunzarul din paduri si livezi, sub bulgarii de pamant, in crapaturile si stratul superficial al solului. Adultii hibernanti apar in luna aprilie, mai intai pe cruciferele spontane si apoi pe plantele de cultura, unde se hranesc 2-4 saptamani pentru maturarea organelor sexuale. Insectele sunt mai active in orele insorite ale zilei. Femela depune ouale in stratul superficial al solului, in apropierea plantelor, iar larvele se hranesc cu radacinile acestora. Dezvoltarea larvelor are loc in 20-30 zile, dupa care se transforma in pupe ,in locurile unde s-au hranit; dupa alte 10-15 zile apar adultii din noua generatie.
Plante atacate si mod de daunare
Pagube mari sunt produse culturilor de rapita in anii cu primaveri secetoase. Adultii rod frunzele plantelor tinere, dandu-le aspect ciuruit, care la atac puternic se usuca. Atacul la plantele in curs de rasarire si la plantutele abia rasarite, poate duce la compromiterea culturii. Primavara ataca si rasadurile unor legume din familia crucifere.
Combatere
Tratamente in vegetatie, la avertizare.