Alertă septorioză grâu 2026

INFORMARE!

Septorioza frunzelor, o boală care poate reduce producția de grâu

STIMAȚI FERMIERI!

Compania Bayer în parteneriat cu USV ”Regele Mihai I” din Timișoară aduce în atenția dumneavoastră informații despre septorioza frunzelor de grâu. În această perioadă avem deja infecții în culturile de grâu. Este necesar să verificați culturile și să interveniți la momentul optim. În acest sens, vă prezentăm câteva informații utile despre această boală.

Condițiile climatice actuale favorizează infecțiile cu Septoria tritici, cunoscut fiind că acest patogen are nevoie de apă pentru a se dezvolta. La 26 februarie 2026, Septoria tritici este prezentă în toate culturile de grâu, cu frecvențe și intensități diferite de atac, funcție de soiul cultivat, tehnologia aplicată și condițiile climate ale zonei. Luna martie se anunță și ea una cu ploi, de aceea trebuie să fiți foarte atenți la evoluția acestui patogen în culturile dumneavoastră. Verificați culturile de grâu săptămânal. Dacă constatați că PED-ul (prag economic de dăunare) a fost depășit, puteți aplica un prim tratament.

În prezent, din cauza sistemelor agricole bazate pe monocultură, rotații scurte și lipsa diversității plantelor cultivate într-o fermă, Septoria tritici trece foarte ușor de pe samulastră în noile culturi.

Picnosporii pot germina la temperaturi minime cuprinse între 2 - 3 0C. După Popescu (2005), germinarea sporilor și infecțiile se pot realiza la temperaturi minime cuprinse între 6 - 8 0C și umiditate relativă a aerului de 85% timp de 12 ore. Temperatura optimă este cuprinsă între 20 - 25 grade 0C iar cea maximă între 33 - 37 0C [Hilu & Bever, 1957]. Acest patogen are capacitatea de a se dezvolta într-un interval larg de temperaturi (5 - 35 0C) dar este condiționat de prezența apei. Dacă nu sunt precipitații, infecțiile nu se realizează. Primele simptome apar pe frunze după 6 - 7 zile de la realizarea infecției iar ciclul se încheie la 11 - 15 zile.

Recunoașterea simptomelor

Este vital să cunoașteți cum se manifestă septorioza. Petele produse de Septoria tritici pe frunze pot avea diferite forme, ovale, alungite, neregulate când se unesc și cuprind porțiuni mari din frunză. Cel mai adesea, petele au formă dreptunghiulară (cu două laturi neregulate), limitate de nervurile frunzelor. La început, culoarea petelor este verzuie - galbenă iar pe măsură ce patogenul evoluează capătă culoare maro. La atacuri masive întreaga frunză poate fi acoperită de pete maronii care în stadiu avansat devin cenușii și mor. Uneori, de jur împrejurul petelor apare un halou clorotic. Tabloul simptomatic este întregit de prezența pe suprafața petelor a unor fructificații negre numite picnidii, care pot fi observate cu ochiul liber.

Aceste fructificații sunt așezate în șiruri paralele (de regulă dar nu obligatoriu) cu nervurile frunzei. Uneori pe teci și pai pot apărea pete alungite, clorotice care în final se brunifică [Hatman et al., 1989; Popescu, 2005; Murray et al., 2009].

Măsuri chimice

Aceste măsuri deține ponderea în cadrul sistemului de combatere integrată. Tratamentele pot fi făcute preventiv și curativ.

Tratarea semințelor cu fungicide sistemice este obligatorie. În România sunt omologate pentru tratarea semințelor de grâu mai multe fungicide care protejează tinerele plăntuțe de atacul patogenilor specifici, între care și septoriozele. Rareori, Septoria tritici poate fi găsită pe semințe. În partea de vest a României este predominantă Septoria tritici, de aceea în acest material sunt prezentate informații despre acest patogen.

În vegetație tratamentele trebuie efectuate când PED-ul a depășit 10% intensitate de atac [Popescu, 2005]. Tratamentele preventive pot fi realizate atunci când plantele de grâu se află în stadiul ”al doilea nod vizibil” sau când ”frunza steag este vizibilă” [Eyal et al., 1987] .

Alte PED - uri (praguri economice de dăunare) de care se poate ține cont (corelate cu fenologia plantelor):

• Înfrățire - intensitate 30 - 50% sau 1% frunze cu fructificații;
• Alungirea tulpinii - intensitate 15 - 20% sau 1% frunze cu fructificații.
• Înspicat - 10% intensitate la frunza steag sau 1% frunze cu picnidii.

Tratamentele în culturile de cereale este bine să se facă în intervalul fenologic ”începerea alungirii paiului - apariția frunzei stindard” adică BBCH 30 - 39. Fungicidele trebuie alese cu mare atenție mai ales când vremea este umedă și severitatea bolii ridicată. În astfel de situații se recomandă utilizarea fungicidelor compuse din mai multe substanțe active cu moduri diferite de acțiune (contact și sistemice). Combinațiile de mai multe substanțe active asigură protecție pentru o perioadă mai lungă de timp. Marea majoritate a fungicidelor omologate pentru combaterea patogenilor din culturile de cereale au spectru larg de acțiune, controlând mai mulți patogeni.

Într-un sezon de vegetație este foarte important să alternați substanțele active pentru a evita apariția fenomenului de rezistență. De asemenea, respectați dozele recomandate de producători (se observă o tendință a fermierilor de a supradoza). Nerespectarea dozelor recomandate de producători duce la instalarea fenomenului de rezistență. Tratamentele fitosanitare trebuie aplicate în zile fără vânt și cu temperaturi mai mari de 5 ⁰C (atât noaptea cât și ziua). Utilizarea echipamentelor de protecție este obligatorie (pesticidele pot produce boli grave). Respectați timpii de pauză (la unele fungicide este de 61 de zile).

Prin urmare:

• Primul tratamentul (T1) pentru controlul septoriozei ar trebui aplicat la stadiul de creștere GS 32 (al doilea nod vizibil la cel putin 2cm de primul nod) - acest tratament asigură control maxim pentru frunza 3 și bun pentru frunza 2.
• Al doilea tratament (T2) pentru controlul septoriozei ar trebui aplicat la stadiul de creștere GS 39 - este foarte important și asigură control maxim pentru frunza steag și oprește infecțiile care eventual s-au instalat pe frunza 2.

Fungicidele omologate în România pentru combaterea septoriozei la grâu (dar și pentru alți patogeni ai cerealelor) din portofoliul Bayer, sunt:

• Input 460 EC (protioconazol + spiroxamină)
• Falcon Pro (protioconazol + spiroxamina + tebuconazol)
• Nativo Pro 325 SC (protioconazol + trifloxistrobin)
• Nativo Forte 280 EC (protioconazol + spiroxamină + trifloxistrobin)
• Aviator XPRO 225 EC (protioconazol + bixafen)
• Prosaro 250 EC (protioconazol + tebuconazol)
• Cayunis 325 EC (bixafen +spiroxamină + trifloxistrobin)

Măsuri biologice

Din decembrie 2025 a fost omologat în România un biopreparat pe bază de Pythium oligandrum M1 (1x10⁹ oospori/l) pentru combaterea biologică a septoriozei frunzelor. Doza recomandată de producători este de 0,1 - 0,2 l/ha. Tratamentele pot fi aplicate de la începutul alungirii paiului până la sfârșitul înfloritului. Într-un sezon de vegetație se pot face maxim trei tratamente. Intervalul de pauză dintre tratamente trebuie să fie de 14 zile.

Atenție!

În combaterea biologică tratamentele se fac profilactic, nu curativ. Doar atunci avem succes în combatere.

Nu ezitați să ne contactați dacă întâmpinați probeme deosebite în culturile dumneavoastră.

Bibliografie

Eyal Z., Scharen A. L., Prescott J. M., van Ginkel M., 1987. The Septoria Diseases of Wheat: Concepts and methods of disease management. Mexico, D.F.: CIMMYT. 52 pp.

Fournet J., 1969. Properties et role du cirrhe du Septoria nodorum Berk. Ann . Phytopathol. 1:87 - 94.

Hatman M., Bobeș I., Lazăr Al., Gheorghieș C., Glodeanu C., Severin V., Tușa C., Popescu I., Vonica I., 1989. Fitopatologie, Editura Didactică și Pedagogică, București, 468 p.

Hess D. E., Shaner G., 1985. Effect of moist period duration on septoria tritici blotch of wheat. Pp. 70-73 in A.L. Scharen, ed. Septoria of Cereals. Proc. Workshop, August 2 - 4, 1983, Bozeman, MT. USDAARS Publ. No. 12. 116 pp.

Hilu H. M., Bever W. M., 1957. Inoculation, oversummering and susceptpathogen relationship of Septoria tritici on Triticum species. Phytopathology 47: 474 - 480.

Murray T. D., Parry D. W., Cattlin N. D., 2009. Diseases of small grain cereal crops, Manson Publising Ltd, London, U. K., 142 pp.

Ponomarenko A., Goodwin S. B., Kema G. H. J., 2011. Septoria tritici blotch (STB) of wheat. Plant Health Instructor. DOI:10.1094/PHI-I-2011-0407-01.

Popescu G., 2005. Tratat de patologia plantelor, vol. II, Ed. Eurobit, 341 p.

Shearer B. L., Zeyen R. J., Ooka U., 1974. Storage and behaviour in soil of Septoria species isolated from cereals. Phytopathology 64: 163 - 167.

Șef lucrări Dr. Ing. Cotuna Otilia

FACULTATEA DE AGRICULTURĂ - USV ”Regele Mihai I” din Timișoara

Departamentul de Biologie și Protecția Plantelor

Notă: Acest material nu poate fi utilizat fără acordul părților implicate în proiect. Fotografiile sunt originale și nu pot fi folosite în lucrări științifice, articole sau cărți, etc..fără acceptul autorului. Materialul poate fi studiat și distribuit de către cei direct interesați (fermieri, studenți etc).