GENETICA DEKALB® PENTRU IRIGAT  Transformă potențialul în performanță!

Sfaturi esențiale pentru porumb irigat cu hibrizi DEKALB®

De ce să alegi hibrizii DEKALB pentru irigat

În zonele cu sisteme de irigații funcționale, succesul culturii de porumb depinde – printre numeroșii factori biotici și abiotici – și de alegerea unui hibrid capabil să valorifice la maximum fiecare picătură de apă.


Hibrizii DEKALB, special concepuți pentru culturile irigate, oferă fermierilor performanță constantă în condiții de tehnologie intensivă și stabilitate în anii cu provocări climatice. Prin rădăcini viguroase, tulpini solide și capacitate superioară de absorbție a nutrienților, acești hibrizi asigură o dezvoltare echilibrată și o utilizare eficientă a resurselor de apă, indiferent de sistemul de irigare – prin pivot sau prin picurare.


În plus, caracteristicile agronomice superioare – precum vigoarea excelentă la răsărire, stabilitatea până la recoltare și calitatea fitosanitară a boabelor – contribuie la siguranța producției și la o recoltă uniformă, de calitate ridicată.


Recomandați fermierilor care urmăresc producție stabilă și sigură, fără căderi la recoltare, hibrizii DEKALB reprezintă o alegere sigură pentru performanță și profitabilitate. Alegând DEKALB, fermierii din zonele irigabile ale României investesc într-un partener agronomic de încredere, testat în condiții reale de câmp și pregătit să ofere producții ridicate și siguranță în fiecare sezon.


Necesarul de apă al porumbului – sfaturi pentru cultura irigată

Porumbul folosește în jur de 2.5 mm apă/zi, consumul putând crește până la 8.2 mm/zi pe durata polenizării, scăzând apoi la 3.5 mm/zi când ajunge la maturitatea fiziologică (punctul negru).


În funcție de situația concretă din teren (deficit mare de umiditate) se administrează 3–6 udări, urmărindu-se ca pe tot parcursul vegetației să se mențină un nivel corespunzător peste plafonul minim (½ sau ⅓ I.U.A.).


Următoarea udare se aplică în funcție de deficitul din aer, dar nu mai târziu de 10–15 zile distanță între ele, cu aceeași normă.



Grafic cu necesarul de apă al porumbului irigat în funcție de fenofază, de la răsărire până la maturitate fiziologică, evidențiind pierderile zilnice cauzate de secetă
Răsărirea
  • În primele zile după semănat are nevoie minimă de apă pentru a putea germina în condiții optime și uniform.
  • Udări de aprovizionare sau udări de răsărire imediat după semănat cu norme de 350–450 m³/ha sunt bine venite pentru o germinare corespunzătoare, mai ales în condițiile unei secete pedologice.
  • Atenție: udările de răsărire imediat după semănat pot duce la formarea cruste! În acest caz se recomandă utilizarea sapei rotative.


După răsărire

Astfel, după udarea de aprovizionare sau răsărire se va administra a doua udare, de regulă în faza de 6–8 frunze cu o normă de 500–600 m³/ha.


Începând cu stadiul fenologic de 6–8 frunze, porumbul are cele mai multe transformări ce au loc la nivelul plantei:

  • Are loc trecerea aprovizionării cu apă și elemente minerale de pe rădăcinile embrionare pe rădăcinile nodale;
  • Începe dezvoltarea rădăcinii, a frunzelor și tulpinii;
  • Se formează inflorescența, se stabilesc numărul de rânduri pe știulete și numărul de boabe pe rând;
  • Apar rădăcinile nodale superioare ce au rol în susținerea și aprovizionarea ulterioară cu apă a plantei;
  • Plantele pot deveni sensibile la diferite forme de stres: biologic, hidric, termic, chimic.

Efectul indirect al lipsei apei este indisponibilitatea nutrienților pentru plante și creșterea vulnerabilității acestora față de boli și dăunători.


Următoarea udare se aplică în funcție de deficit, dar nu mai târziu de 10–15 zile, respectând aceeași normă.



Mătăsirea

Perioada cea mai critică pentru apă este mătăsirea.


Obligatoriu cu aproximativ 10 zile înainte de apariția paniculului pentru a stimula emiterile polenului și apariția stigmatelor, când cererea crește, consumul de apă și evapotranspirația este mare, se recomandă udări cu norme mai mari de 600–700 m³/ha.


  • Seceta inhibă dezvoltarea și fecundarea ovulelor, iar numărul de boabe pe știulete poate scădea cu 3–8%/zi.
  • În primele 2 săptămâni după mătăsire, porumbul este foarte sensibil la stresul hidric. Boabele din vârf, fiind ultimele fecundate, pot avorta în lipsa apei — pierderi estimate de 3–8%/zi.
  • Seceta reduce ritmul de creștere al mătăsii, întârziind apariția ei, uneori până ce scuturarea
    polenului a avut loc (scuturarea polenului este accelerată de secetă).

Următoarele udări se aplică la interval de 5–7 zile până la începutul coacerii în lapte, dacă este nevoie.



Oprirea irigatului

La apariția punctului negru la boabele de pe știulete pentru a evita apariția bolilor și a fenomenului de viviparitate.



Fertilizarea culturii de porumb
  • Pentru cea mai bună rețetă, trebuie să realizați o cartare agrochimică pentru identificarea rezervelor NPK deja existente în sol.

Un exemplu de rețetă de fertilizare:

250 kg NPK 16-16-16 (aplicat pe rând), iar în vegetație, în stadiul de 6 frunze, 150 kg/ha CAN (nitrocalcar) sau Azotat de amoniu + eventual alte îngrășăminte foliare cu zinc (oferta este foarte largă în acest segment).


Dacă există posibilitatea de fertirigare, prin sistemul de irigat se pot aplica 100–200 l UAN/udare.


  • Pentru o rețetă de fertilizare adaptată nevoilor parcelei, vă puteți adresa comercianților de îngrășăminte pentru cea mai bună recomandare.