Sfaturi esențiale pentru porumb irigat cu hibrizi DEKALB®

De ce să alegi hibrizii DEKALB pentru irigat în România

Fermierii din zonele intens cultivate precum Câmpia Română, Câmpia de Vest, sudul Moldovei și Dobrogea știu că succesul porumbului irigat depinde de alegerea unui hibrid care valorifică fiecare picătură de apă. Portofoliul DEKALB oferă exact acest avantaj – hibrizi adaptați perfect condițiilor pedoclimatice din România, cu o toleranță ridicată la stresul hidric și termic, performanță constantă în ani dificili și potențial genetic de producție ridicat în sistem intensiv.

Mai mult, acești hibrizi excelează în zonele cu irigații prin pivot sau picurare, datorită dezvoltării viguroase a rădăcinilor și a unei capacități superioare de absorbție a nutrienților. Alegând DEKALB, fermierii din regiunile irigabile ale țării investesc într-un partener agronomic de încredere, cu rezultate dovedite în condiții reale de câmp.

Necesarul de apă al porumbului – sfaturi pentru cultura irigată

Porumbul folosește în jur de 2.5 mm apă/zi, consumul putând crește până la 8.2 mm/zi pe durata polenizării, scăzând apoi la 3.5 mm/zi când ajunge la maturitatea fiziologică (punctul negru).

În funcție de situația concretă din teren (deficit mare de umiditate) se administrează 3–6 udări, urmărindu-se ca pe tot parcursul vegetației să se mențină un nivel corespunzător peste plafonul minim (½ sau ⅓ I.U.A.).

Următoarea udare se aplică în funcție de deficitul din aer, dar nu mai târziu de 10–15 zile distanță între ele, cu aceeași normă.

---

Răsărirea

• În primele zile după semănat are nevoie minimă de apă pentru a putea germina în condiții optime și uniform.
• Udări de aprovizionare sau udări de răsărire imediat după semănat cu norme de 350–450 m³/ha sunt bine venite pentru o germinare corespunzătoare, mai ales în condițiile unei secete pedologice.
• Atenție: udările de răsărire imediat după semănat pot duce la formarea cruste! În acest caz se recomandă utilizarea sapei rotative.

---

După răsărire

Astfel, după udarea de aprovizionare sau răsărire se va administra a doua udare, de regulă în faza de 6–8 frunze cu o normă de 500–600 m³/ha.

Începând cu stadiul fenologic de 6–8 frunze, porumbul are cele mai multe transformări ce au loc la nivelul plantei:

• Are loc trecerea aprovizionării cu apă și elemente minerale de pe rădăcinile embrionare pe rădăcinile nodale;
• Începe dezvoltarea rădăcinii, a frunzelor și tulpinii;
• Se formează inflorescența, se stabilesc numărul de rânduri pe știulete și numărul de boabe pe rând;
• Apar rădăcinile nodale superioare ce au rol în susținerea și aprovizionarea ulterioară cu apă a plantei;
• Plantele pot deveni sensibile la diferite forme de stres: biologic, hidric, termic, chimic.

Efectul indirect al lipsei apei este indisponibilitatea nutrienților pentru plante și creșterea vulnerabilității acestora față de boli și dăunători.

Următoarea udare se aplică în funcție de deficit, dar nu mai târziu de 10–15 zile, respectând aceeași normă.

---

Mătăsirea

Perioada cea mai critică pentru apă este mătăsirea.

Obligatoriu cu aproximativ 10 zile înainte de apariția paniculului pentru a stimula emiterile polenului și apariția stigmatelor, când cererea crește, consumul de apă și evapotranspirația este mare, se recomandă udări cu norme mai mari de 600–700 m³/ha.

• Seceta inhibă dezvoltarea și fecundarea ovulelor, iar numărul de boabe pe știulete poate scădea cu 3–8%/zi.
• În primele 2 săptămâni după mătăsire, porumbul este foarte sensibil la stresul hidric. Boabele din vârf, fiind ultimele fecundate, pot avorta în lipsa apei — pierderi estimate de 3–8%/zi.
• Seceta reduce ritmul de creștere al mătăsii, întârziind apariția ei, uneori până ce scuturarea
  polenului a avut loc (scuturarea polenului este accelerată de secetă).

Următoarele udări se aplică la interval de 5–7 zile până la începutul coacerii în lapte, dacă este nevoie.

---

Oprirea irigatului

La apariția punctului negru la boabele de pe știulete pentru a evita apariția bolilor și a fenomenului de viviparitate.

---

Fertilizarea culturii de porumb

• Pentru cea mai bună rețetă, trebuie să realizați o cartare agrochimică pentru identificarea rezervelor NPK deja existente în sol.

Un exemplu de rețetă de fertilizare:

250 kg NPK 16-16-16 (aplicat pe rând), iar în vegetație, în stadiul de 6 frunze, 150 kg/ha CAN (nitrocalcar) sau Azotat de amoniu + eventual alte îngrășăminte foliare cu zinc (oferta este foarte largă în acest segment).

Dacă există posibilitatea de fertirigare, prin sistemul de irigat se pot aplica 100–200 l UAN/udare.

• Pentru o rețetă de fertilizare adaptată nevoilor parcelei, vă puteți adresa comercianților de îngrășăminte pentru cea mai bună recomandare.