1. Schimbările climatice pun agricultura sub presiune
În ultimii ani, fermierii din România și din întreaga lume se confruntă tot mai frecvent cu temperaturi extreme, valuri de caniculă și radiații solare intense care afectează direct culturile horticole. Arsurile solare pe frunze și fructe, inhibarea fotosintezei, dezechilibrele fiziologice și scăderea producției sunt doar câteva dintre consecințele acestui fenomen.
Conform FAO și rapoartelor EIP-AGRI, efectele stresului termic nu se limitează la scăderea randamentului, ci cresc și vulnerabilitatea plantelor la boli și dăunători, afectând siguranța economică a fermierilor.
2. Soluții validate științific pentru a limita efectele stresului termic
Gestionarea stresului provocat de temperaturile ridicate necesită o abordare integrată, care să combine măsuri agronomice, tehnologii fitosanitare și sprijin fiziologic pentru plante.
2.1. Măsuri agronomice esențiale
- Plase de umbrire: Recomandate în special la legume, pomi tineri și viță de vie, cu grad de umbrire 20-40%, de culoare albă sau perlată. Studiile (Provenzano et al., 2017) arată reducerea temperaturii frunzelor și prevenirea arsurilor pe fructe.
- Irigare localizată combinată cu microaspersie anticaniculă: Ajută la scăderea temperaturii microclimatului și reduce stresul hidric, fiind deja implementată cu succes în viticultură și pomicultură.
- Fertilizare echilibrată cu macro și microelemente: Calciul, potasiul și magneziul contribuie la întărirea țesuturilor și la creșterea toleranței fiziologice a plantelor (Marschner, 2012).